Necesitatea creșterii autonomiei locale, prin alocare de bani suplimentari la bugetul APL-urilor, a fost adusă la cunoștință reprezentanților Consiliului Europei de primarul general Ion Ceban, printr-un document. Documentul pregătit de Primăria Chișinău și înaintat reprezentanților Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei conține subiecte, sau mai bine zis lacunele în comunicarea dintre Guvernare și APL-uri.

Edilul s-a referit la solicitări de modificare a politicii fiscale, pentru creșterea autonomiei financiare la nivel de APL.

„Pentru anul 2023, în politica bugetar fiscală a fost modificată procedura de alocare a transferurilor cu destinație specială pentru infrastructura drumurilor publice de interes raional (municipal), astfel finanțarea infrastructurii drumurilor publice locale, dar și altor obiective investiționale este efectuată din transferuri cu destinație generală, lunar, în sumă absolută și cu titlu definitiv, pe când pentru bugetele locale ale municipiului Chișinău și Bălți, a fost păstrat mecanismul de alocare prin transferuri cu destinație specială, în baza documentelor justificative. Prin aceaste prevederi au fost încălcate principiile descentralizării administrative și ale echității prevăzute în Legea privind descentralizarea administrativă, care presupune garantarea unor condiţii și oportunităţi egale tuturor autorităţilor publice locale pentru a-și atinge obiectivele în realizarea competenţelor lor.

Având în vedere că veniturile colectate pe teritoriul municipiului Chișinău formează aproape 70 % din bugetul public național, dintre care municipiului Chișinău, sub formă de impozite și taxe, îi revin doar cca 13 % și în scopul asigurării măsurilor pentru satisfacerea necesităților social-economice ale populației și dezvoltarea teritoriului, cu o populație de circa 780,0 mii de locuitori, Primăria Municipiului Chișinău a remis mai multe solicitări privind reexaminarea mărimii cotelor procentuale ale defalcărilor de la impozitele generale de stat pentru bugetul municipal Chișinău la impozitul pe venitul persoanelor fizice (de la 50 % la 70 % din volumul colectat în teritoriu), impozitul pe venitul persoanelor juridice (în mărime de 20 % din volumul colectat în teritoriu) și taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse și la serviciile prestate pe teritoriul UAT (20 % din volumul colectat în teritoriu). Ca urmare, solicitările nu au fost acceptate”, se arată în document.

De asemenea, în document se regăsește subiecte precum, majorarea salariilor, dar realocări de bani pentru acest lucru pentru APL-uri; fonduri nealocate la timp, pentru a achita salariile asistenților sociali, Primăriile trebuind să facă aceasta din bugetul propriu; blocaje în cadrul finanțărilor BERD/BEI, dar și alte proiecte ce duc Republica Moldova în declin economic.