Guvernarea PAS vrea să pună în genunchi Primăria Chișinău, așa încât instituția să nu mai aibă din ce să achite salariile angajaților în primăvara 2023. Același lucru e valabil și pentru toate primăriile din țară, care vor rămâne și mai sărace. Declarația a fost făcută de edilul Ion Ceban în contextul deciziei executivului de a majora salariile bugetarilor cu 1300 de lei fără a avea o acoperire din bugetul de stat, povara fiind lăsată pe seama primăriilor.

Primarul general a precizat că, în acest sens, Congresul Autorităților Publice Locale (CALM) a adresat o scrisoare șefei statului, președintelui Parlamentului și prim-ministrului, prin care atenționează despre necesitatea identificării resurselor financiare și compensării creșterilor salariale din cadrul administrațiilor publice locale.

”Decizia halucinantă a Guvernului de a crește salariile în sectorul bugetar cu 1300 de lei, fără acoperire din bugetul de stat și punerea acestor cheltuieli pe spatele primăriilor este o aberație. Primăriile nu au astfel de sume pentru a oferi majorări de salarii din bugetele locale, în contextul în care plata pentru întrețineri și facturi a crescut enorm. Au luat o decizie politică, populistă, ca și în cazul lemnelor care așa și nu au ajuns la oameni”, a declarat Ion Ceban.

Legislația națională prevede explicit că de zeci de ani bugetele locale sunt separate de cele de stat și că veniturile locale trebuie să fie proporționale cu competențele APL, iar orice decizie a autorităților centrale, care implică cheltuieli pentru bugetele locale, trebuie să fie acoperită financiar.

”Este evident că angajații din APL, de rând cu cei din cadrul administrației centrale, au nevoie de creștere salarială urgentă, reală și esențială a remunerației, deoarece, situația a ajuns la limitele care pun în pericol funcționarea întregului sistem de administrație. Însă, în cazul în care Guvernul deține întreaga competență în creșterea salarială pentru întregul sistem bugetar, atunci, conform legii, tot Guvernul este obligat să-și asume asigurarea cu resurse și acoperirea acestor decizii luate. În caz contrar, este un abuz și este afectată activitatea APL, care sunt puse în situații dificile de a identifica surse și reduce programe de dezvoltare locală. Mai ales, daca ținem cont de creșterea enormă în ultima perioada de timp a cheltuielilor de întreținere a instituțiilor publice din subordine și pentru care bugetul de stat nu prevede acoperire/compensare, ele fiind lăsate tot pe umerii APL”, a mai adăugat Ion Ceban.

Edilul a mai precizat că reprezentanții CALM au abordat această chestiune în cadrul ședinței Comisiei Paritare din 20 decembrie.

”Conducerea guvernului a adus drept argumente că politica fiscală pentru 2023 prevede scoaterea plafoanelor maximale la impozitul pe imobil și pe funciar, precum și destinația generală a transferurilor pentru drumuri. S-a constatat că această abordare, în acest moment, nu reprezintă cea mai bună soluție, nu acoperă necesarul de finanțare a cheltuielilor impuse și nu înlătură contradicțiile fundamentale constituționale ale autonomiei locale. Majoritatea bugetelor locale fiind puse într-o situație dificilă în vederea identificării resurselor, fără a fi afectate alte activități planificate”, a declarat Ion Ceban.

Primarul susține că trebuie atrasă atenția asupra situației distincte și destul de grave ce se atestă în cazul municipiilor Bălți și Chișinău, care sunt unități administrativ-teritoriale cu statut special și care îmbină calitatea de APL de nivelul 1 și APL de nivelul 2.

”Aceste două municipii, în condițiile creșterii respective salariale, sunt puse într-o situație extrem de dificilă de a identifica cumulativ, aproximativ 200 milioane lei (158 mil. mun. Chișinău și aproximativ 40 milioane mun. Bălți). Însă, spre deosebire de restul APL de nivelul I, acestor entități administrativ-teritoriale cu statut special, în condițiile lipsei de compensație a cheltuielilor respective, nu li se oferă nici posibilitatea de a beneficia de transferuri cu destinație generală în cazul resursele destinate reparației drumurilor, ceea ce ridică mari semne de întrebare și lipsesc aceste comunități locale de soluții viabile”, a mai spus edilul.

În acest context, CALM solicită examinarea de urgență a acestei situații înaintea adoptării în varianta finala a bugetului de stat și identificarea resurselor necesare pentru acoperirea acestor creșteri salariale, din contul bugetului de stat, cel puțin pentru anul 2023.

”De asemenea, ținând cont de statutul special al mun. Chișinău și Bălți, solicităm aplicarea abordării similare cu cel al APL de nivelul I în privința înlocuirii transferurilor cu destinație specială (TDS) cu transferuri cu destinație generală (TDG), pentru investiții capitale (reparația drumurilor)”, a precizat Ion Ceban pe pagina sa de pe o rețea de socializare.