Să pornim de la preţuri. Rata anuală a inflaţiei a fost de 6,8%, iar dacă intri în esenţă şi descifrezi ce se ascunde în spatele acestei cifre, te convingi că şi în 2025 nivelul de viaţă a continuat să scadă. Astfel, preţurile la produsele alimentare s-au majorat cu 5,6%. La concret, preţurile la fructe proaspete au crescut cu 20,1%, la ouă – cu 20%, la peşte şi conserve din peşte – cu 11,6% etc. Cu 2,3% au crescut şi preţurile la mărfurile nealimentare. Astfel, preţurile la tricotaje au crescut cu 5,7%, la ţesături – cu 5,5%, la încălţăminte – cu 5,3%, la confecţii – cu 5,1%, la materiale de construcţie – cu 4,2% etc. În acelaşi timp, tarifele la servicii s-au majorat cu 14,9%, ceea ce a afectat direct cea mai mare parte a populaţiei.    

În 2025 a continuat să se reducă numărul populaţiei ocupate. În decurs de doar un an acest indicator a coborât de la 853 000 la 774 000 persoane. Oamenii continuă să plece peste hotare în căutarea unui loc de muncă, iar numărul populaţiei se reduce rapid. În 2025, oficial, numărul populaţiei RM s-a redus cu circa 29 000. În realitate, situaţia e mult mai gravă. Doar în primele 100 de zile ale anului 2026 populaţia Republicii Moldova s-a redus cu 7 821 persoane, dintre care 4,5 mii au plecat pentru totdeauna. Ţara pierde 46 de oameni pe zi sau doi – pe oră.

Economia e la pământ, iar importurile continuă să crească într-un ritm galopant. Doar în 2025 importurile au crescut cu 20,5%, însumând 10 921,6 mil. dolari. Importurile au fost de 2,9 ori mai mari decât exporturile, iar gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de doar 34,6%. În rezultat, în 2025, deficitul balanţei comerciale a înregistrat o creştere de 29,6% – de la -5 510,1 mil. dolari în 2024 la -7 138,9 mil. dolari.

Tot mai îngrijorătoare e şi situaţia legată de datoria de stat. PAS a continuat să o crească şi în 2025, ea ajungând la nivelul de 132,8 miliarde lei. În doar un an datoria de stat a înregistrat o majorare cu 9,4%. Datoria de stat internă a ajuns să constituie 52 miliarde lei, iar cea externă – 80,8 miliarde lei (4,8 miliarde dolari SUA). Şi în acest an, PAS planifică să facă împrumuturi de minimum 17 miliarde de lei. Apropo, în primele trei luni ale anului curent, datoria de stat a crescut cu circa 10 miliarde de lei şi a depăşit deja nivelul de 142 miliarde de lei. Creşte continuu şi presiunea deservirii datoriei externe, în acest sens fiind folosite activele valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei. Acestea s-au micşorat în 2025 cu 2,7%, ajungând la nivelul de 5,1 miliarde euro.  

Chiar dacă PAS se laudă cu creşterea înregistrată în unele domenii de activitate economică în 2025 (cum ar fi, spre exemplu, construcţiile), în alte domenii importante descreşterile sunt evidente. Spre exemplu, în 2025 piaţa imobiliară a descrescut cu 7,2%, serviciile de transport şi depozitare – cu 7,2%, comerţul intern – cu 2% etc.

Nici la indicatori macroeconomici situaţia nu e mai bună. Iar cel mai îngrijorător indicator din acest punct de vedere este deficitul contului curent, care în 2025 s-a majorat cu circa 32,7%, atingând 4 miliarde dolari (19,6% din PIB).

Toate cele menţionate arată cât de gravă este situaţia în domenii de maximă importanţă din punct de vedere economic. Cu alte cuvinte, în loc de „vremurile bune” promise de PAS, asistăm la o degradare tot mai evidentă a situaţiei, la distrugerea economiei şi la aprofundarea sărăciei.

The post Cum arată în cifre „vremurile bune” promise de PAS appeared first on Ion Ceban.

Toate aceste lucruri le-am constatat cu toţii pe parcursul anului trecut, dar şi în primele luni ale anului curent. Adevărata proporţie a catastrofei provocate de PAS însă a putut fi văzută atunci când au venit datele statistice oficiale pe anul 2025 privind Produsul Intern Brut. Acestea au arătat că, situaţia de pe piaţa imobiliară a determinat scăderea PIB în 2025 cu 0,6% şi acestea e doar începutul. Judecând după datele din trimestrul patru al anului trecut, situaţia se acutizează. Astfel, în perioada menţionată, blocajul de pe piaţa imobiliară a determinat scăderea PIB cu 1,7% (!). Deci, către finele anului curent, am putea asista la o descreştere a PIB de aproape 2% doar din cauza că situaţia de pe piaţa imobiliară se va agrava şi mai mult. Iar că acest lucru se va întâmpla, nu este greu să ne dăm seama. În primul rând, pentru că PAS nu face nimic pentru a repara propria greşeală comisă în raport cu piaţa imobiliară. Mai mult chiar, blochează iniţiativele cu care vine opoziţia în acest sens. În al doilea rând, pentru că noile acţiuni pe care le întreprinde PAS arată că blocajul pieţei imobiliare va fi şi mai mare în continuare.

Îndeosebi merită atenţie din acest punct de vedere procesul de evaluare şi reevaluare a imobilelor. În rezultat, valoarea cadastrală a majorităţii imobilelor din Republica Moldova va creşte de două-trei ori. Aceasta va face imposibile şi puţinele tranzacţii care mai au loc pe piaţa imobiliară, ca să nu mai vorbim de aspectul fiscal. Astfel, va creşte substanţial atât impozitul pe creştere de capital aferent tranzacţiilor imobiliare, cât şi taxa de stat care se achită în cadrul acestor tranzacţii. Ca să nu mai vorbim de faptul că mulţi vor renunţa să achiziţioneze imobile în scop investiţional pentru a evita aşa-numitul impozit pe lux.

Cu alte cuvinte, în 2026 vom asista la distrugerea şi a ce a mai rămas din piaţa imobiliară. Iar impactul asupra PIB va fi devastator. Măcar şi din simplul motiv că, chiar şi în situaţia grea în case se află, piaţa imobiliară are o pondere la formarea PIB de peste 7%. Deci, faceţi concluziile de rigoare….  

The post Cum guvernarea PAS a determinat scăderea PIB cu 0,6% printr-o singură lovitură appeared first on Ion Ceban.

Este absolut evident că un impuls serios dezvoltării economice îl poate da reevaluarea cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător. O asemenea evaluare nu a fost făcută de circa două decenii şi legislaţia, cadrul normativ în vigoare abundă în prevederi abuzive care frânează dezvoltarea mediului de afaceri, ceea ce se răsfrânge negativ şi decisiv asupra dezvoltării economiei naţionale în ansamblu. Revizuirea cadrului legislativ şi normativ în vigoare, prin prisma eliminării impedimentelor ce frânează activitatea de întreprinzător, este o necesitate stringentă şi ea nu mai poate fi neglijată.

Un alt impuls serios dezvoltării economiei naţionale îl poate da revizuirea cadrului fiscal în vigoare. Acesta trebuie relaxat, pentru a scoate presiunea de pe business, pentru a avea un caracter mai stimulator, mai motivant, în special pentru cei ce fac primii paşi în lumea afacerilor. Pentru a obţine bani în plus la buget, autorităţile urmează în permanenţă tactica sporirii presiunii fiscale pe business, pe când, din contra, ar trebui să o diminueze. Astfel mediul de afaceri va deveni mai atractiv şi, în rezultat, va creşte considerabil baza impozabilă. Apropo, un indicator de bază în acest sens trebuie să fie şi numărul de contribuabili (persoane juridice), iar acesta poate creşte doar dacă va fi relaxat cadrul fiscal în vigoare.

Un alt impuls important dezvoltării economiei naţionale îl poate da soluţionarea problemelor care-i determină pe potenţialii investitori să privească cu reticenţă Republica Moldova. În ultimii ani, în Moldova practic nu au venit investitori (cu unele mici excepţii). Din contra, unii investitori şi-au restrâns activităţile, iar alţii au anunţat că pleacă. Guvernarea din nou dă vina pe războiul din Ucraina, dar, în acelaşi timp, nu s-a făcut nici o analiză serioasă care să scoată în evidenţă problemele ce afectează climatul investiţional. Iar acestea sunt evidente: insuficienţa forţei de muncă, inclusiv a celei necalificate; sistemul de justiţie practic nefuncţional, care nu oferă nici o garanţie investitorilor că investiţia lor va fi protejată; nivelul înalt de birocraţie şi corupţie (avem caz concret când unuia din cei mai mari investitori la nivel mondial i s-a cerut mită de câteva milioane de lei)  etc. Războiul din Ucraina se va încheia, iar aceste probleme, dacă nu vor fi soluţionate, vor continua să ţină investitorii departe de Moldova.

Încă un impuls dezvoltării economiei naţionale ar putea fi dat de revizuirea rolului statului în procesele economice ce au loc. Chiar dacă Moldova a pornit pe calea economiei de piaţă acum mai bine de trei decenii, totuşi, statul încă nu s-a determinat ce vrea să fie: un arbitru, care creează reguli de joc pentru economie şi veghează ca acestea să se respecte întocmai, sau un participant activ la procesele economice. Statul continuă să fie prezent într-o mulţime de domenii de activitate economică, prin întreprinderile de stat sau cu capital de stat, ceea ce afectează atât performanţa economică, în general, cât şi concurenţa. În opinia mea, în proprietatea statului trebuie să rămână doar întreprinderile strategice.         

Încă un stimulent pentru dezvoltarea economiei naţionale ar putea fi stabilirea clară a domeniilor economice dezvoltarea cărora e prioritară pentru stat, iar în rezultat – şi suportul de care ar trebui să beneficieze aceste domenii. Ele pot fi diverse – de la agricultură până la domeniul IT. Însă, atâta timp cât nu e clar pe ce anume mizează statul pentru a avea o dezvoltare economică reală, nimic bun nu se poate întâmpla.

De asemenea, dezvoltarea economiei naţionale ar putea fi stimulată puternic de un nivel adecvat de protecţie a producătorilor autohtoni. Ei pot deveni realmente un motor al economiei naţionale, însă pentru aceasta trebuie să beneficieze de o susţinere pe măsură. Şi această susţinere poate fi diferită – de la financiară până la măsuri de protecţie a pieţei interne, în limitele în care acest lucru e permis de angajamentele internaţionale pe care le are Republica Moldova. Statul însă i-a abandonat şi astăzi mulţi producători autohtoni, fie sunt la limita existenţei, fie şi-au încetat activitatea. Iar efectul este invadarea pieţei locale cu produse de import. Guvernarea a ales calea cea mai uşoară – importurile care aduc surse suplimentare la buget. Dar experţii deja avertizează că soldul negativ al balanţei comerciale va avea efecte semnificative asupra inflaţiei, stabilităţii monedei naţionale etc. Şi aici vorbim de lucruri care s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat.   

Şirul posibilelor stimulente pentru dezvoltarea economiei naţionale poate fi continuat, dar mă voi opri aici. Cred că cele menţionate expuse în acest material sunt suficiente pentru a înţelege de ce economia Republicii Moldova stagnează de ani buni de zile. Şi atâta timp cât guvernarea nu va conştientiza cauzele reale şi nu va acţiona corespunzător, situaţia nu se va schimba.

The post De ce stagnează economia Republicii Moldova şi ce soluţii se impun appeared first on Ion Ceban.