Parlamentul European a făcut publice datele celui mai recent Eurobarometru, care scoate în evidenţă inclusiv cele mai mari îngrijorări pe care le au cetăţenii europeni. O analiză atentă a acestor date scoate în evidenţă lucruri interesante, care permit de făcut concluzii importante.

Eurobarometrul arată clar că instabilitatea geopolitică are un impact major asupra percepţiilor europenilor. 52% din participanţi au declarat că sunt pesimişti în legătură cu viitorul lumii, 39% – în legătură cu viitorul Uniunii Europene şi 41% – în legătură cu viitorul ţării lor.

Cercetarea menţionată arată un nivel înalt de îngrijorare în ceea ce ţine de siguranţă şi securitate. La concret, conflictele din vecinătatea UE îi îngrijorează pe 72% din europeni, terorismul – 67%, atacurile cibernetice lansate de ţări din afara UE – 66%, dezastrele naturale agravate de schimbările climatice – 66%, fluxurile migratorii necontrolate – 65%.

Şi riscurile legate de comunicare suscită preocupări majore. Printre aceste riscuri se numără dezinformarea – 69%, discursul de incitare la ură în mediul online sau offline – 68%, conţinuturile false generate de inteligenţa artificială – 68%, protecţia insuficientă a datelor – 68%, ameninţările la adresa libertăţii de exprimare – 67%.

Abordând posibilele soluţii pentru îngrijorările pe care le au,  89% dintre respondenţi au declarat că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face faţă ameninţări globale. În acelaşi timp, 86% vor ca UE să aibă o voce mai puternică, iar 73% doresc ca UE să dispună de mai multe resurse pentru a aborda ameninţările de la nivel internaţional.

Poate că o comparaţie a îngrijorărilor cetăţenilor europeni cu cea a îngrijorărilor cetăţenilor Republicii Moldova e mai puţin relevantă (pentru că totul depinde şi de cum sunt formulate întrebările utilizate în cadrul procedurii de chestionare), dar, totuşi, am decis să fac acest exerciţiu. Drept bază am luat Barometrul Opiniei Publice din luna septembrie 2025. Acesta a arătat că circa 45% dinte moldoveni sunt îngrijoraţi de preţurile mari; aproximativ 41% – de războiul din regiune; 30% – de viitorul copiilor; 30% – de veniturile mici pe care le au.

În Uniunea Europeană nivelul de bunăstare al oamenilor este unul înalt, de aceea preocupările de bază ale europenilor ţin de siguranţă şi securitate. Spre exemplu, acelaşi Eurobarometru arată că peste trei sferturi dintre europeni (76%) sunt optimişti în legătură cu viitorul lor şi al familiei lor. Deci, ei nu-şi pun problema zilei de mâine, a viitorului copiilor etc. În acelaşi timp, pentru cetăţenii Republicii Moldova acestea sunt preocupări majore. Aceasta nu înseamnă că moldovenii nu pun preţ pe siguranţă şi securitate – din contra, datele invocate mai sus arată că războiul din ţara vecină e una din îngrijorările de bază ale cetăţenilor RM. Dar, dacă la europeni cea mai mare parte din îngrijorări ţine de securitate şi siguranţă, la moldoveni în prim plan ies preocupările care ţin de partea materială. Situaţia, desigur, se poate schimba în timp. Aceasta cu condiţia că nivelul de viaţă în Republica Moldova va creşte. Cu cât mai înalt va fi acesta, cu atât moldovenii vor fi mai puţin preocupaţi de latura materială. Iar pentru aceasta nu trebuie doar de făcut declaraţii frumoase despre cum RM va deveni parte a Uniunii Europene, ci de acţionat astfel încât nivelul de viaţă din ţara noastră să fie comparabil cu cel din UE. Ca atunci când se va produce aderarea la UE, să nu venim ca nişte rude sărace la masa bogaţilor, ci ca membri demni de a fi partea a acestei mari familii europene.