Primul mijloc de transport în comun de pe străzile Chișinăului a apărut acum 136 de ani. În luna aprilie a anului 1888, Duma orășenească a emis o hotărâre, conform căreia în Capitala guberniei, ca mijloc de transport public urma să se introducă transportul de tramvai, cu tracțiune mecanică.

Montate pe şine, ele erau trase de 2-3 cai. Călătoria cu tramvaiul, fiind mai ieftină, s-a transformat treptat în cel mai democratic mijloc de transport urban.

Ulterior, în anul 1913 s-a renunţat la tramvaiul cu tracţiune animală în favoarea tramvaiului cu tracţiune electrică, iar lungimea totală a traseelor era de 14 km. Numărul vagoanelor implicate în transportarea pasagerilor s-a ridicat la 30 unități.

În 1949, pe artera principală a oraşului, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, au fost puse în circulaţie primele 6 troleibuze. Acestea circulau pe un traseu cu o lungime de 6 km, transportând zilnic circa 24.000 de pasageri.

Peste un an, numărul acestor maşini s-a dublat, călătorii fiind pe un traseu cu o lungime de 8.8 km.

În ultimii ani, au fost implementate diverse proiecte de modernizare a infrastructurii de transport public, inclusiv reînnoirea parcului de troleibuze și autobuze, fiind, totodată, utilizate și mijloacele de transport ecologice.

Evoluția transportului public din Chişinău reflectă nu doar schimbările tehnologice, ci și transformările sociale și economice ale orașului, fiind un element esențial în dezvoltarea sa urbană.

Sursa: Agenția Națională a Arhivelor