Pe fonul marilor schimbări geopolitice ce au loc în lume, Uniunea Europeană nu doar că a anunţat un proces de militarizare accelerată, dar şi este preocupată de posibila creare a propriei armate. Astfel, recent, în cadrul conferinţei de securitate din Suedia, Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare crearea unei armate comune de 100 000 de soldaţi şi reformarea proceselor politice care guvernează apărarea. De asemenea, Comisarul a pledat pentru instituirea unui Consiliu European de Securitate, dar şi pentru o viziune comună a UE în domeniul apărării axate pe trei piloni: mai multe investiţii în capacitatea de producere a armamentului, instituţii mai bine pregătite din acest punct de vedere şi voinţă politică.
Declaraţiile Comisarului au venit după ce în luna decembrie 2025 Consiliul Uniunii Europene a adoptat Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) – un instrument în valoare de 1,5 miliarde de euro menit să consolideze capacităţile de reacţie a industriei de apărare în perioada 2025-2027.
De asemenea, în primele zile ale anului curent Comisia Europeană a aprobat
primul val de finanţări prin programul SAFE, instrument european de 150 de miliarde de euro, creat pentru a sprijini statele membre să facă investiţii rapide în industria şi tehnologia de apărare. La concret, primul val de finanţări a presupus aprobarea de către Comisia Europeană a planurilor naţionale de apărare pentru opt state membre (Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croaţia, Cipru, Portugalia şi România).
În general, Uniunea Europeană îşi intensifică investiţiile în apărare prin instrumente precum Fondul European de Apărare (FED) şi programe specifice de achiziţii comune, alocând miliarde de euro pentru a stimula inovaţia, cercetarea şi capacităţile industriale. Iar aceste preocupări au căpătat un contur mai pronunţat în 2025, după ce Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a prezentat un plan de înarmare a UE şi alte măsuri de consolidare a capacităţii de apărare, estimat la 800 de miliarde de euro.
Şi la capitolul cheltuieli pentru apărare făcute de statele membre ale Uniunii Europene vedem creşteri constante. Astfel, în 2024, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre au ajuns la 343 de miliarde euro, în 2025 – 381 de miliarde euro. Din 2020 până în 2025, cheltuielile pentru apărare au crescut cu 62,87%. Dacă în 2023, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre ale UE reprezentau 1,6% din PIB-ul acestora, în 2024 – 1,9%, atunci în 2025 – 2,1%.
Acestea sunt doar câteva exemple care arată că Uniunea Europeană, în general, dar şi statele membre ale acesteia în parte pun un accent tot mai mare pe militarizare. Fiind în plin proces de integrare europeană, Republica Moldova nu poate ignora aceste aspecte importante. Autorităţile RM au stabilit drept obiectiv creşterea cheltuielilor pentru apărare la nivelul de 1% din PIB. Pentru anul curent, PIB-ul este estimat să constituie circa 370 miliarde de lei, iar în anii următori se estimează să atingă nivelul de circa 450 miliarde de lei. Aceasta ar însemna că, în anii următori, cheltuielile Republicii Moldova pentru apărare vor constitui circa 4,5 miliarde de lei. Când PAS a venit la guvernare, bugetul Ministerului Apărării era de circa 1 miliard de lei, acum este de 2,16 miliarde de lei. Adică, în anii următori acest buget, care şi aşa a fost majorat cu peste 100%, se va dubla. Iar dacă Moldova se va alinia tempoului dat de Uniunea Europeană, statele membre ale căreia alocă peste 2% din PIB pentru înarmare, atunci reiese că din bugetul de stat ar urma să fie alocate peste 9 miliarde de lei în scopuri militare. Poate un stat sărac ca Moldova să-şi permită astfel de cheltuieli? E o întrebare la care autorităţile ar trebui să se gândească serios deja la această etapă.
O altă întrebare importantă la care trebuie de găsit răspuns tot deja la această etapă este: Dacă Moldova devine parte a Uniunii Europene, va putea participa şi în cadrul preconizatei Armate a UE, despre constituirea căreia se discută acum? Pentru că, la diferite etape, Armata poate avea misiuni diferite, iar Republica Moldova, e, totuşi, stat neutru.
Aceste aspecte sunt extrem de importante şi Republica Moldova trebuie să le ia în calcul. Altfel, pe viitor ne putem pomeni în situaţii confuze, ca să nu spun neplăcute sau nedorite.
