Chişinăul intră într-o nouă etapă de dezvoltare care va avea la bază un document strategic la care s-a lucrat mult şi cu dedicaţie – Strategia de dezvoltare socio-economică şi spaţială durabilă. Această strategie conţine mai multe compartimente importante, la care îmi propun să mă refer într-o serie de materiale pentru ca să fie absolut clare viziunile pe care le avem pe diverse dimensiuni. O parte componentă a documentului menţionat mai sus este Strategia de formare a identităţii noi a Chişinăului şi anume la aceasta mă voi referi în rândurile de mai jos.   

Din start trebuie de menţionat că oraşul este punctul de intersecţie a trei aspecte (semantic, social, tematic) în spaţiu şi timp. Din punct de vedere filozofic, oraşul oferă răspunsuri la principalele întrebări ale locuitorilor săi – de unde venim şi unde mergem. Reieşind din această premisă, avem în vedere trei scenarii de dezvoltare atât a Chişinăului, cât şi a identităţii sale noi.

Scenariul nr. 1. presupune cristalizarea fundamentelor actuale ale identităţii, crearea condiţiilor pentru conservarea lor, dar şi sincronizarea cu paşi ulteriori a aspectului Chișinăului cu tendinţele mondiale în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnologiilor, astfel încât oraşul să aibă avantaje competitive la nivelul percepţiei spaţiului. În procesul de realizare a acestor obiective, luăm în calcul şi impedimentele existente. Astfel, astăzi aspectul Chișinăului reflectă patrimoniul mai multor epoci, când oraşul făcea parte din componenţa statelor mari şi deseori îndeplinea o funcţie relativă. În ultimii ani, Chişinăul se află pentru prima dată în procesul autodeterminării rolului său în lumea modernă şi în istoria atât a Moldovei, cât şi a Europei. La nivelul conştiinţei locuitorilor, patrimoniului arhitectural, documentelor istorice şi urmelor, se păstrează informaţii şi idei dispersate despre oraş, istoria şi rolul lui semantic. În sursele accesibile există puţine informaţii despre mitologia Chișinăului: istorii despre origine, legende orăşeneşti etc. Bucureştiul, de exemplu, are o mitologie clară, care este confirmată de diverse surse, ce sporesc efectul în mod reciproc: oraşul este situat într-un loc unde s-au aşezat cu traiul cei mai vechi oameni, mai târziu a fost strâns legat de Imperiul Roman, este locul de naştere al fiinţelor mistice – vampirilor.

Scenariul nr. 2 presupune munca intensivă în resurse pentru a crea o istorie urbană unică şi consistentă. Acest scenariu va face posibilă identificarea răspunsurilor la întrebările cheie ale locuitorilor, determinarea imaginilor locale, simbolurilor, extinderea folclorului local. Acest scenariu a fost urmat de Ucraina începând cu istoria civilizaţiei ucrilor antici. Şi în acest caz luăm în calcul unele impedimente. Astfel, este necesar să se ia în considerare principalul vector de dezvoltare al Chișinăului: istoria urbană nouă pentru cetăţenii străini poate să devină un catalizator pentru diferite tipuri de turism şi motive posibile ale imigrării. Crearea unui sistem integrat al istoriei moderne va avea nevoie de interacţiunea numeroaselor instituţii şi în prezentarea corectă a materialului. Grupul de lucru sau instituţia care se va ocupa de elaborarea acestui proiect va trebui să fie implicată într-un proces ciclic complet, asigurând continuitatea lucrărilor de la început până la sfârşit, indiferent de circumstanţele externe.

Scenariul nr. 3 presupune analiza tendinţelor existente, a pachetelor tehnologice şi a lanţurilor de producere în economia mondială, poziţionând Chişinăul în ele. Acest scenariu implică o etapă calitativ nouă a identificării locale separat de cele anterioare, disponibilitatea pentru experimente. Vorbind de posibile impedimente în contextul acestui scenariu, ar fi de menţionat că este necesară o muncă complexă şi bine coordonată în toate domeniile: educaţional, social, instituţional, dezvoltare, infrastructură etc. – totul trebuie să corespundă direcţiei de dezvoltare noi, indiferent de ciclul electoral sau de alte circumstanţe. De asemenea, este necesară implicarea şi coparticiparea tuturor grupurilor sociale ca părţi interesate.

Cele descrise în acest material pot fi considerate de către cineva abordări pur teoretice. Însă, orice viziune, orice strategie implică din start un puternic element teoretic. Partea practică ţine deja de planurile de acţiuni concrete pentru punerea în aplicarea a strategiilor, viziunilor. Iar pentru a asigura eficienţă maximă atunci când ajungi la partea practică, e nevoie de un fundament teoretic bine gândit. Şi anume aceasta ne-am propus să facem prin Strategia de formare a identităţii noi a Chişinăului, parte a Strategiei de dezvoltare socio-economică şi spaţială durabilă.