După ce, la prima etapă, majoritatea ţărilor blocului comunitar au venit cu măsuri de sprijin a cetăţenilor şi a economiei (plafonări de preţ, reduceri de TVA şi accize etc.), Uniunea Europeană a început să se pregătească de o posibilă criză de durată, ca urmare a situaţiei din Orientul Mijlociu şi avertizează că, chiar dacă războiul se va opri, aceasta nu va însemna soluţionarea imediată a tuturor problemelor apărute. Iar dacă războiul va continua, criza carburanţilor va căpăta proporţii, nefiind exclus nici faptul ca aceasta să se transforme într-o criză economică de mare amploare. De aceea, oficialii UE iau în calcul şi o serie de măsuri excepţionale, la care ar putea apela chiar în perioada imediat următoare. 

Analizând declaraţiile oficialilor UE, ajungem la concluzia că pregătirile către criză sunt în toi. În primul rând, se ia în considerare o criză energetică de durată. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat deschis că situaţia s-ar putea agrava şi genera un şoc energetic pe termen lung şi sunt suficiente premise pentru a face această concluzie. Comisarul a menţionat că preţurile la energie vor fi mai mari pentru o perioadă foarte lungă de timp, iar în cazul unor produse importante, se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească în următoarele săptămâni. Dat fiind această situaţie, UE nu exclude astfel de măsuri excepţionale ca raţionalizarea consumului de combustibil şi economisirea energiei, dar şi revenirea la munca la distanţă, cum s-a practicat îndeosebi în timpul pandemiei de COVID-19.

De asemenea, UE atrage o atenţie deosebită rezervelor strategice şi nu exclude o nouă eliberare de petrol din rezervele strategice ale statelor UE, dacă situaţia se va agrava.

Pe fonul situaţiei create, UE este axată şi pe consolidarea rezilienţei entităţilor critice fizice şi digitale pentru a face faţă ameninţărilor, inclusiv riscurilor cibernetice şi manipulării informaţionale. Or, astfel de manipulări, de cele mai dese ori, amplifică criza, creând panică şi determinând achiziţii excesive sau speculaţii pe piaţă.

O preocupare aparte a UE pe fonul situaţiei create ca urmare a războiului din Iran este consolidarea capacităţilor blocului comunitar de a acorda sprijin partenerilor. În special, se identifică posibilităţile UE de a oferi sprijin de urgenţă pentru depăşirea eventualelor crize energetice în regiuni vulnerabile, afectată de blocaje în transportul de produse energetice. Aceste acţiuni şi preocupări la nivelul UE vorbesc despre existenţa unei strategii sau a unei viziuni de anticipare şi gestionare a riscurilor, având ca scop evitarea unui blocaj energetic total în faţa volatilităţii pieţelor internaţionale. Sunt preocupări fireşti a unor demnitari care ştiu ce înseamnă responsabilitatea ce le revine, dat fiind funcţiile pe care le ocupă. Or, în UE grija faţă de cetăţean este una predominantă în politicile comunitare, în general, şi în acţiunile individuale ale diferitor factori decizionali.

În Republica Moldova vedem însă o atitudine diametral opusă. Până acum autorităţile nu au întreprins nimic pentru a diminua din impactul devastator al crizei carburanţilor asupra economiei, asupra oamenilor. Şi mai grav este că, în timp ce factorii decizionali internaţionali se pregătesc să anticipeze scenarii negative şi să gestioneze o criză de durată, autorităţile din Republica Moldova nu dau nici un semnal că ar avea un plan de acţiuni similare, că ar avea careva strategie, viziune măcar pe termen scurt şi mediu, dacă nu pe termen lung. Şi aceasta induce o stare de incertitudine generală, o nesiguranţă accentuată în ziua de mâine. Oamenii, agenţii economici, se simt abandonaţi, lăsaţi singuri faţă-n faţă cu criza care se aprofundează tot mai mult. Şi în context apare o întrebare logică: Dacă guvernarea PAS spune că-şi doreşte să preia standardele şi modelul de guvernare al Uniunii Europene, de ce acum nu urmează exemplul oficialilor UE şi nu întreprinde acţiunile ce se impun pentru administrarea eficientă a crizei în care ne-am pomenit şi care poate creşte în intensitate?!