Cel mai dur mesaj primit în ultima perioadă de Moldova este retrogradarea ţării noastre în Indexul Democraţiei de la „democraţie imperfectă” la „regim hibrid”. Moldova a înregistrat regrese la astfel de capitole importante cum ar fi pluralismul politic, organizarea alegerilor, presiuni asupra opoziţiei, influenţă politică asupra instituţiilor. Deci, verdictul este cât se poate de clar – Moldova se îndepărtează tot mai mult de democraţie şi se apropie de autoritarism, dar cei din PAS se fac a nu înţelege acest avertisment clar venit din exterior.

O atitudine la fel de sfidătoare PAS a afişat şi în raport cu avizul Comisiei de la Veneţia din data de 6 martie 2026. În timp ce prestigioasa instituţie internaţională a constatat cât de grave sunt pentru democraţie, pentru pluralismul politic şi pentru competiţie electorală corectă prevederile abuzive introduse în Legea partidelor de PAS pe data de 13 iunie 2025 (cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare), PAS s-a făcut a nu înţelege acest mesaj. Astfel, prevederile abuzive au fost păstrate în legislaţie, ceea ce dă motiv de presupus că PAS intenţionează din nou să recurgă la ele pentru a se răfui cu opoziţia. Se creează impresia că cei de la guvernare nu-şi dau seama cât de periculoasă este poziţia lor şi ce consecinţe grave poate suporta Republica Moldova.

La fel de sfidător PAS tratează şi avertismentul destul de clar venit de la Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO). Într-un raport publicat pe data de 8 aprilie 2026, Grupul constată că Republica Moldova stagnează la capitolul reforme de integritate la nivel înalt. Din 25 de recomandări, majoritatea rămân neimplementate sau parţial realizate. Raportul trage un semnal de alarmă privind eforturile de combatere a corupţiei, cu un număr semnificativ de recomandări neimplementate sau doar parţial. De asemenea, se menţionează lipsa de progrese în gestionarea riscurilor de corupţie.

Situaţia nu este deloc mai bună nici dacă vorbim despre mesajele care vizează economia, venite de la partenerii externi. Astfel, recent Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a Republicii Moldova pentru anul 2026, indicând o cifră de 1,9% – 2,3% din PIB. Estimările anterioare vorbeau despre o posibilă creştere de 2,3% – 2,7%.

Şi Banca Mondială a operat o revizuire similară, coborând prognoza pentru Republica Moldova în 2026 la 1,9%. Judecând după cât de superficial abordează PAS noile provocări economice, cred că pe parcurs acest indicator va coborâ şi mai mult.

Acestea sunt doar câteva semnale transmise de partenerii externi în ultima perioadă, dar care arată că în majoritatea domeniilor importante (democraţie, reforme, stat de drept, pluralism politic, lupta cu corupţia, economie etc.) Moldova înregistrează regrese serioase. Ceva mai devreme verdicte destul de dure pentru Moldova au dat Amnesty Internaţional, misiunile de observare a alegerilor ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi OSCE/ODIHR, Comisia de la Veneţia (în contextul preconizatei reforme a Procuraturii Anticorupţie) etc. Deci, semnale de alarmă vin din toate părţile, toţi sunt îngrijoraţi, ne avertizează, ne fac recomandări. Numai că ele nu ajung în lumea paralelă în care s-a ascuns PAS de realităţile din Moldova şi aceasta este foarte grav. Căci, cine nu-şi recunoaşte greşelile şi nu încearcă să le corecteze, suportă consecinţe dintre cele mai dure.   

The post Partenerii externi transmit mesaje tot mai îngrijorătoare – guvernarea PAS se face a nu le înţelege appeared first on Ion Ceban.

Viitorul NATO este incert. Tensiunile din interiorul Alianţei Atlanticului de Nord, cauzate de planurile SUA ce vizează Groenlanda, dar şi cele legate de necesitatea majorării contribuţiilor partenerilor europeni la bugetul NATO, au crescut vizibil în intensitate după declanşarea războiului din Iran, urmat de criza majoră generată de blocarea strâmtorii Ormuz. Refuzul partenerilor europeni de a susţine direct, prin implicare, acţiunile SUA în acea parte a lumii, i-a determinat pe unii lideri şi experţi să prezică dispariţia NATO în următorul deceniu. Sau, dacă şi va continua să existe, cu siguranţă, NATO va arăta altfel decât în prezent.

Şi situaţia UE s-a schimbat simţitor. Evaluând consecinţele unei răciri evidente a relaţiilor cu SUA, UE a decis să ia cursul spre militarizare accelerată. UE se simte singură responsabilă de propria securitate şi aceasta determină şi schimbarea priorităţilor sale. Mai mult ca atât, în noile realităţi geopolitice, UE abordează cu mai multă prudenţă posibila sa extindere. Aceasta vizează inclusiv şi Republica Moldova. Or, tot mai multe ţări din UE se pronunţă împotriva aderării accelerate a Republicii Moldova şi a Ucrainei la UE, punându-se accent pe necesitatea respectării întocmai a tuturor procedurilor.

Într-o situaţie deloc bună este şi ONU. Prestigiului acestei organizaţii i-au fost aplicate lovituri serioase pe fonul escaladării situaţiei în mai multe regiuni ale lumii. Iar iniţiativa preşedintelui SUA privind instituirea Consiliul Păcii, privit de mulţi ca o alternativă a ONU, complică vizibil situaţia şi poziţiile acestei prestigioase organizaţii internaţionale. 

Într-o situaţie destul de sensibilă este şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Pe lângă reproşurile anterioare că OSCE nu a reuşit până acum să contribuie la soluţionarea nici unui conflict din Europa, se aud şi reproşuri că rolul OSCE în soluţionarea noilor conflicte de pe continent este prea puţin sesizabil.

Relativ bune sunt poziţiile Consiliului Europei, însă, pentru a nu-şi pierde autoritatea şi prestigiul, această organizaţie internaţională trebuie să fie foarte atentă cum sunt tratate standardele şi recomandările sale în statele membre. Spre exemplu, în Republica Moldova standardele UE în general (privind justiţia, statul de drept, drepturile omului etc.), dar şi recomandările Comisiei de la Veneţia sunt sfidate în cel mai obraznic mod. Dacă situaţia nu se va schimba (şi în Moldova, dar şi în alte ţări) poziţiile CE se vor deteriora simţitor.

Prin schimbări importante trec şi organizaţiile regionale. Spre exemplu, după retragerea Republicii Moldova şi de facto a Ucrainei, Comunitatea Statelor Independente continuă să activeze doar parţial în Caucaz şi în spaţiul ex-sovietic din Asia Mijlocie. 

Toate acestea arată că organizaţiile internaţionale, fie trec prin schimbări importante, fie sunt în pragul acestora. În această situaţie, Republica Moldova trebuie să demareze un amplu proces de analiză a noilor realităţi geopolitice şi să-şi redimensioneze colaborarea cu anumite organizaţii internaţionale. Această analiză ar urma inclusiv să răspundă la întrebarea cu care organizaţii internaţionale trebuie impulsionată colaborarea şi cu care – limitată. Lumea în jur se schimbă, apar noi provocări, dar şi noi oportunităţi şi ar fi mare păcat dacă Republica Moldova le-ar rata.

The post Organizaţiile internaţionale în noile realităţi geopolitice. Cum trebuie să se poziţioneze Republica Moldova appeared first on Ion Ceban.

Analizând declaraţiile oficialilor UE, ajungem la concluzia că pregătirile către criză sunt în toi. În primul rând, se ia în considerare o criză energetică de durată. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat deschis că situaţia s-ar putea agrava şi genera un şoc energetic pe termen lung şi sunt suficiente premise pentru a face această concluzie. Comisarul a menţionat că preţurile la energie vor fi mai mari pentru o perioadă foarte lungă de timp, iar în cazul unor produse importante, se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească în următoarele săptămâni. Dat fiind această situaţie, UE nu exclude astfel de măsuri excepţionale ca raţionalizarea consumului de combustibil şi economisirea energiei, dar şi revenirea la munca la distanţă, cum s-a practicat îndeosebi în timpul pandemiei de COVID-19.

De asemenea, UE atrage o atenţie deosebită rezervelor strategice şi nu exclude o nouă eliberare de petrol din rezervele strategice ale statelor UE, dacă situaţia se va agrava.

Pe fonul situaţiei create, UE este axată şi pe consolidarea rezilienţei entităţilor critice fizice şi digitale pentru a face faţă ameninţărilor, inclusiv riscurilor cibernetice şi manipulării informaţionale. Or, astfel de manipulări, de cele mai dese ori, amplifică criza, creând panică şi determinând achiziţii excesive sau speculaţii pe piaţă.

O preocupare aparte a UE pe fonul situaţiei create ca urmare a războiului din Iran este consolidarea capacităţilor blocului comunitar de a acorda sprijin partenerilor. În special, se identifică posibilităţile UE de a oferi sprijin de urgenţă pentru depăşirea eventualelor crize energetice în regiuni vulnerabile, afectată de blocaje în transportul de produse energetice. Aceste acţiuni şi preocupări la nivelul UE vorbesc despre existenţa unei strategii sau a unei viziuni de anticipare şi gestionare a riscurilor, având ca scop evitarea unui blocaj energetic total în faţa volatilităţii pieţelor internaţionale. Sunt preocupări fireşti a unor demnitari care ştiu ce înseamnă responsabilitatea ce le revine, dat fiind funcţiile pe care le ocupă. Or, în UE grija faţă de cetăţean este una predominantă în politicile comunitare, în general, şi în acţiunile individuale ale diferitor factori decizionali.

În Republica Moldova vedem însă o atitudine diametral opusă. Până acum autorităţile nu au întreprins nimic pentru a diminua din impactul devastator al crizei carburanţilor asupra economiei, asupra oamenilor. Şi mai grav este că, în timp ce factorii decizionali internaţionali se pregătesc să anticipeze scenarii negative şi să gestioneze o criză de durată, autorităţile din Republica Moldova nu dau nici un semnal că ar avea un plan de acţiuni similare, că ar avea careva strategie, viziune măcar pe termen scurt şi mediu, dacă nu pe termen lung. Şi aceasta induce o stare de incertitudine generală, o nesiguranţă accentuată în ziua de mâine. Oamenii, agenţii economici, se simt abandonaţi, lăsaţi singuri faţă-n faţă cu criza care se aprofundează tot mai mult. Şi în context apare o întrebare logică: Dacă guvernarea PAS spune că-şi doreşte să preia standardele şi modelul de guvernare al Uniunii Europene, de ce acum nu urmează exemplul oficialilor UE şi nu întreprinde acţiunile ce se impun pentru administrarea eficientă a crizei în care ne-am pomenit şi care poate creşte în intensitate?!

The post UE se pregăteşte de criză – conducerea RM numără banii ce vin suplimentar la buget appeared first on Ion Ceban.